Tempurali è urbanisazione : a tupunimia per privene

Dapoi qualch’anni avà I tempurali toccanu à spessu a Corsica. In cità carughji sani diventanu fiumi, cantine è parking lavi prufondi. In certi lochi à tupunimia ci rementa ciò chì ci hè sottu à ste cità nove.

In Corsica sò parechji i nomi di lochi dati in funzione di a geugrafia ò di a natura. Si trovanu cusi lochi chjamati e Calanche (in Piana o in Corti), U Pianu cum’è una cumuna di Castagniccia, è bella sicura ci sò e parolle chì sò menu dirette ma chì si rapportanu à un vucabulariu chì và in giru à l’acqua cum’è u Fangu è u Guadellu in Bastia, o E Canne è I Salini in Aiacciu

E Canne è i Salini nanzu d’esse dui carughji impurtanti d’Aiacciu eranu lochi umidi assai induve l’acqua venuta dà à muntagna si ghjitava ind’è u mare passendu per un puzzacciu.

E Canne, chì si ponu traduce ,« les roseaux » in francese dipinghjenu un locu induve nasce sta pianta, vale à dì un locu induve l’acqua appozza assai cum’è in bor’di fiume ò nentru una padula (d’altronde nome di un liceu Aiaccinu).

 

 

Jean Chiorboli autore di u libru « la Corse des noms de lieux » hà trovu più d’una decina di lochi chjamati cusì : «  si pò truvà u ghjargalu di e canne nant’a cummuna di Galeria, ma dinù in Soriu ò in Livia ».

E Saline, elle, so un locu induve chì prima si faccia u sale per tuttu u rughjone, l’acque di u mare è a terra si scuntravanu custì. Per u specialistu corsu di a tupunimia : « Ci hè assai nomi ind’è noi chì si rapportanu à u sale, si parla spessu di lochi miseri induve a terra hè assai salita , o surgente salite. A Salina vole dì « marais salants » in francese »

Per l’universitariu a storia d’Aiacciu è di i Salini sò in leia dapoi seculi : « Si sà chì à u XVesimu seculu i Genuvesi anu decisu di custruì Aiacciu à un altru locu perchè chì u primu era troppu vicinu da u stagnu di i Salini è ci si campava male. »

 

Sparte e cuniscenze tra Cercatori è custruttori

Per specialisti di a tupunimia Cum’è Francescu-Maria Luneschi sti nomi lochi ùn vanu mai soli « i tuponimi di un tarritoriu sò in leia trà d'elli. Studiendu sta reta si pò capì u spaziu. Par un dettu certi nomi mintuvanu a prisenza di l'acqua »  si puderebbe cusì spiegà s’empiifondi chì di tantu in tantu arruinanu tuttu.

 

 

Per Francescu-Maria Luneschi presidente di l’associu CESIT  chì raccoglie parechji nomi di lochi ind’è a Corsica sana è chì i mette in linea, ci vole chì e ricerche di i tupunimisti ghjuvessinu a tutti, architetti, cabinetti di svillupu territuriali, geugrafi : « Circatori è prufissiunali di u settore, ci tocca à travaglià insemi per pinsà l'assestu di u tarritoriu.»

Di più in più di culletività publiche s’interressanu à a tupunimia in Balagna è in Aiacciu studii sò stati fatti ci vole avà à ghjuvassine per custruì a Corsica di dumane.

 

 

L'actualité "Météo" vous intéresse ? Continuez votre exploration et découvrez d'autres thématiques dans notre newsletter quotidienne.
Tous les jours, recevez l’actualité de votre région par newsletter.
choisir une région
Corse ViaStella
France Télévisions utilise votre adresse e-mail pour vous envoyer la newsletter de votre région. Vous pouvez vous désabonner à tout moment via le lien en bas de ces newsletters. Notre politique de confidentialité