#InCasa : Que lire, que regarder pendant le confinement ? Les conseils de nos invités très spéciaux (Episode 19)

Chaque jour, des auteurs, corses, continentaux ou internationaux, des acteurs culturels, et des anonymes, concoctent un conseil pour nos internautes. Aujourd'hui, c'est Ghjuvan Francescu Mattei, du groupe l'Alba, qui vous propose le livre, l'album et la série de son choix !

Les conseils de Ghjuvan Francescu Mattei : 

"In sti tempi di cunfinamentu leghje, asculta o guardà sò vaghjoli à a chjusura.
Ma chì valenu l’opere s’elle ùn sò spartute cù d’altre ghjente ?

Pè ricustituisce ciò ch’ella pò esse una discussione in carrughju o in caffè senza pretenzione è senza fume eccu l’ogetti culturali ch’o v’averia cunsigliatu di modu spuntaneu à viva voce.
Cum’ella si passa è si deve passà avà cù a magia di a dematerialisazione.
Grazia à u geniu immurtale di l’umanu.

È i caffè sò per mè.

Tamantu ringraziu à a forza pubblica chì cura, nutrisce è guarisce l’omu.
Tamantu ringraziu à l’artisti chì, per forza o per amore, cuntinueghjanu à dì ciò ch’ellu era, hè è serà u mondu. Bellu o goffu ; paru o sparu.
Quì sì ammentanu opere ch’ò aghju lettu, ascultatu o guardatu in periudu di cunfinamentu.


Un Libbru

« Un jour viendra où les hommes moins occupés des besoins de leur vie matérielle, réapprendront à lire. » Jack London.

La peste écarlate (the scarlet plague in inglese) scrittu da Jack London in u 1912.
Pare fatta apposta !

 

U pitch : U vechju imbarbaccitu voca ind’è a cala di San Francisco cù i so figliulini.
Vestuti di pelle d’animali, caccighjeghjanu pè manghjà, si scaldanu in giru à un focu, si pruteggenu di l’orsi è di i lupi cù i so archi è i so cacciafù. Simu in u 2073.

Sessant’anni prima, a pesta scarlattina hà stirpatu l’umanità.
I pochi è micca chì anu resistutu (circa 400), vultati à u statu primale, si sò adduniti in piccule cummunità senza passatu nè cultura.
U babbone, anzianu prufessore, si ricorda di u mondu post-epidemicu.
Hà da circà di cuntallu à Edwin, Hou-Hou è labbrulevrinu (Bec-de-Lièvre) i so figliulini chì ùn sanu nè leghje nè cuntà.

Pare fatta apposta !

Incapaci di capì u mondu annigatu, a so salvezza ch’ùn si pò spiecà, u spaventu di a sulitudine, u so scontru cù a tribù di i Chauffeurs, a sottumissione à essari senza intelligenza chì regnanu in animali bruttali.
A marchja discursiva ammenta ciò ch’ella hè di male è ciò ch’ella pò esse di bè l’umanità.

Soli pè fà rinnasce l’umanità , senza capacità di agì.
Resta una spera pè alzà u spiritu umanu : l’alfabetu. U vechju hà piattatu in una grotta libbri. Vistighe di una civilisazione.

 

A pesta scarlattina ghjè un libbru chì spieca bè chì ogni pandemia face nasce un scambiamentu di cumpurtamentu puru si l’omu ùn hè chè omu.
Assai passagi facenu pensà à a situazione d’oghje.

Il semblait que le monde lui-même cessait d’exister, qu’il s’évanouissait et disparaissait - Jack London

« Ils emportaient les germes avec eux, ces germes invisibles, mes chers enfants, dont je vous parlais tout à l’heure. Même les aéroplanes des riches, qui fuyaient vers les montagnes et vers les déserts, espérant y trouver la sécurité, les transportaient sur leurs ailes. Des centaines de ces aéroplanes s’enfuirent vers Hawaï. Ils y trouvèrent la peste déjà installée. Cela encore nous l'apprîmes par les dépêches des sans-fils, jusqu’au moment où il ne resta plus d’opérateurs dans les postes pour recevoir et expédier les messages. Il y avait de la stupeur dans ce manque progressif de communications avec le reste du monde.
Il semblait que le monde lui-même cessait d’exister, qu’il s’évanouissait et disparaissait […]. Je sais qu’il doit y avoir des territoires qui furent New York, l’Europe, L’Asie et l’Afrique. Mais jamais plus, depuis soixante ans, je n’en ai entendu parler.
Ce fut un écroulement total absolu. »

Al di là di l’ambiu angusciosu stu libbru cortu (100 pagine) face riflette assai à l’imaginà di un’universu novu. L’omu serà maestru di a natura ?

Pè leghjelu : https://livres.gloubik.info/IMG/pdf/la_peste_ecarlate.pdf


Un album

 

Elwan di Tinariwen è tutta a so discugrafia.

Tinariwen hè un gruppu di musica Tuarega di u nordu di u Malì chì viaghja cum’è un muvimentu culturale.
Sintesi perfetta di a tradizione è di l’oghjincu, di a musica tradiziunale assouf  è di u blues-rock.
U gruppu hà parechje facce è face u giru di u mondu.
D’apressu à mè hè a rivellazione in musica di u mondu di st’ultimi 10 anni.

Senza capì manc’una parulla, senza capì a cuncepitura di i so ritimi, senza capì l’accordi di voci, stunatu di capì ciò ch’elle anu d’africanu e nostre e ricuccate guasi tutti i ghjorni  mi pigliu una pillula : matina, meziornu è sera.

 

Una seria

Watchmen di Damon Lindelof. Esciuta in u 2019.
Segondu una BD (Alan Moore è Dave Gibbons) di u listessu nome chì averia pussutu esse à a piazza di Jack London ind’è i cusnsiglii di lettura.

Ghjè torna una distupia. Di fatti serrebbe una seguita à a BD.

 

In u 1985 ci hè statu un assaltu di tòtanu gigante extraterranniu. 3 millioni di morti.
Stu tòtanu hè una creazione di l’omu u più intelligente di u pianeta pè salvà l’umanità, Ozymandias. Unu di a squadra di i Watchmen. (u tòtanu ghjè u calamar in francese).

U spettatore hè ind’è un mondu scunniscitu futuristu è cunnisciutu oghjincu

I Watchmen (eredi di i Minutmen) sò anti-supereroi, nevrotichi è sociopatichi ma animati tutti da a voglia di fà u bè chì piglianu u so curgaiu è a so forza pè luttà contr’à u male.
A seria sciappa u mitu di u supereroe (sessu, viulenza, razzisimu, omofubbia) è face vede cumu a nostra sucetà face superomi chì difendenu una causa ghjusta, qualessa ella sia.

 
Si passa ind’è un universu paralellu è intempuraneu trà prugressi technichi è leia cù l’altre pianete nant’à un fondu di guerra freta o di segregazione.
Ùn si capisce micca sempre tuttu. Bisognu à leghje dinù u libbru (puru dopu).
U spettatore hè ind’è un mondu scunniscitu futuristu è cunnisciutu oghjincu.

Mette in risaltu  a forza di l’omi à tene u mondu è rompe u mitu di l’omi autopruchjamati salvatori di l’umanità.

Si pò vede nant’à OCS"


Ghjuvan Francè

 

Ghjuvan Francescu Mattei, la bio :
Ghjuvan Francescu Mattei est chanteur, guitariste et compositeur au sein du groupe l'Alba. Il est également professeur de Corse au collège Saint-Joseph, à Bastia. 
 
TENE/ Ghjuvan Francescu Mattei
Ghjuvan Francescu Mattei nous a également fait parvenir un poème 

Tene

À chì vede i so ragii à chì nuli
À chì sorte a pistola
À chì mazzuloni
L’equilibriu s’acconcia ancu ellu
È pare paru pare
È pare paru paru
       Brusgianu e petre chì si paranu à tè
Teni u mondu

À chì parte à chì ghjunghje à chì fughje
À chì cerca l’oru
À chì frutti
A mo cunfina si lega à ella stessu
È pare para pare
È pare para para
       Brusgia a petra chì para ancu à tè
Teni u mondu

Teni u mondu è
Tene tuttu u mondu
Teni u mondu
Ch’o tenghi u mo mondu

Ghjuvan Francescu Mattei
 
L'actualité "Société" vous intéresse ? Continuez votre exploration et découvrez d'autres thématiques dans notre newsletter quotidienne.
Tous les jours, recevez l’actualité de votre région par newsletter.
choisir une région
Corse ViaStella
France Télévisions utilise votre adresse e-mail pour vous envoyer la newsletter de votre région. Vous pouvez vous désabonner à tout moment via le lien en bas de ces newsletters. Notre politique de confidentialité